La tristesse durera toujours

de Anda

[articol scris pentru  craiova.ro/blog]

Trecem în fiecare zi pe lângă ele. Unele ne atrag atenţia mai mult decât altele, în special cele nou apărute, pe câteva le fotografiem pentru că ni se par “mişto”, asta dacă nu ne aflăm printre aceia care se gândesc că s-a umplut Craiova de huligani care n-au altceva mai bun de făcut decât să spoiască pereţii cu tot felul de prostii. Vorbim despre stenciluri, grafitti şi stickere sau, cum ar spune unii, despre street art.

Tocmai nişte texte proaspăt ivite pe câteva ziduri din oraş ne-au determinat să cercetăm mai îndeaproape arta urbană din Craiova, astfel că am ajuns tocmai la autorul mesajelor în cauză. Creează sub pseudonimul Coate Goale şi este unul dintre puţinii craioveni care se îndeletnicesc cu street-artul.

Pentru că a fost receptiv şi a avut bunăvoinţa de a ne răspunde la câteva întrebări, vă lăsăm să aflaţi mai multe despre arta urbană de la noi direct de la sursă.

 Mai întâi să facem cunoştinţă. Cum te-ai prezenta în faţa craiovenilor care trec zilnic pe lângă zidurile pe care ţi-ai lăsat urma?

Salut! Eu sunt unul dintre puţinii oameni care fac street-art în Craiova. Sunt student. Îmi plac jocurile de cuvinte, fotbalul, street-art-ul, arta contemporană, chimia organică. Fac street-art şi fotografie analogică.

 De ce Coate-Goale?

Este o autoironie care defineşte atitudinea oamenilor faţă de ceea ce fac eu. O atitudine negativă, pentru că nu au răbdare să analizeze, sunt superficiali.

Când ai început să te ocupi de arta urbană (şi cum s-a întâmplat)?

Mereu am fost pasionat de graffiti şi de istoria artei. Acum aproximativ 6 ani când am văzut primul stencil am fost fascinat şi m-am gândit că aş putea să mă folosesc de tehnica asta pentru a-mi promova grupul de suporteri (n.r. – ai Universităţii, Sezione). Mai târziu am început să-mi fac propriile lucrări.

De ce o faci?

La început am făcut-o pentru a fi şi în oraşul nostru street-art. Acum încerc să fac doar stenciluri complexe. Atunci când creezi ceva te simţi mai bine. E o joacă. E terapie. E un mod de-a fi pentru că asta mă defineşte pe mine ca om. E şi o interacţiune între mine şi ceilalţi oameni, un dialog pe care nu aş putea să-l port în alt mod.

Ce părere au cei care te cunosc despre pasiunea ta?

O apreciază. Dar fiecărui cunoscut îi plac lucruri diferite. Eu am preocupări foarte diversificate şi fiecare lucru se regăseşte în ceea ce fac. La fel şi prietenii, sunt foarte diferiţi şi fiecare apreciază lucrurile în funcţie de preocupările care ne unesc.

 Am văzut stenciluri poznaşe, altele mai profunde. Ce mesaje transmiţi prin lucrările tale?

Am selectat recent câteva stenciluri pentru a i le arăta cuiva şi mi-am dat seama că au un mesaj social foarte puternic. Acum încerc o schimbare, vreau să încifrez mai mult lucrările, să nu mai fie atât de evidente trimiterile şi să le dau un sens mai profund, să mă îndepărtez de politic. Oricum, în spatele fiecărui lucru se află ceva, nu vopsesc pereţii de dragul de-a reproduce imagini. Stencilurile poznaşe sunt ale altcuiva, cred că sunt făcute de o fetiţă. Sper să nu confund.

Graffiti, stenciluri, stickere, toate astea sunt considerate de unii acte de vandalism, de alţii o formă de artă, arta stradală sau urbană. De unde diferenţa de perspectivă?

Vandalism sau artă, concluzia asta o poate trage doar privitorul. Depinde de cultura lui, de felul cum defineşte arta şi de calitatea lucrării. Nu toate desenele de pe stradă au valoare artistică cum nici în ramurile clasice ale artei nu tot ce se produce are valoare artistică.

Apropo de vandalism, ai avut probleme cu autorităţile până acum? Crezi că se poate găsi o cale de împăcare a artiştilor stradali cu legea? De pildă, să se propună proiecte de cosmetizare a spaţiului urban prin street art care să primească undă verde direct de la Primărie. Care crezi că ar fi şansele să se întâmple aşa ceva în Craiova?

Când ies prea des să dau stenciluri devin mai relaxat decât ar trebui şi în felul acesta apare indiferenţa fată de consecinţe. Numai aşa s-a întâmplat să am probleme cu legea. Cred că e mai bine să-ţi asumi riscul unei amenzi decât să desenezi prin clădiri abandonate şi să te promovezi pe internet.

O singură dată am încercat să fac un proiect legal. Am vorbit cu cineva de la primărie. Acel funcţionar se uita la mine în timp ce-i explicam ca şi cum aş fi fost transparent. Aceşti oameni au alte preocupări, nu înţeleg nimic şi nici nu vor să înţeleagă. E bine să existe şi festivaluri de street-art, s-ar crea o legătură între publicul general, necunoscător de artă, şi artişti. Însă nu cred că există o persoană care să organizeze ceva de calitate.

 În ultima perioadă au apărut nişte texte noi pe zidurile din oraş. Am văzut pe blogul tău că ai început o serie pe care ai intitulat-o “Cine sunt”. Ne poţi spune mai multe despre asta?

Sunt de fapt două serii, „Cine suntem” şi “Cine sunt”. Pentru ambele am folosit texte pe care obişnuiam să le scriu pe Twitter. Pentru prima mi-am citat prietenii, iar pentru a doua am folosit propriile mele cuvinte, am încercat să mă descriu prin această serie. Sunt texte scoase din dialoguri simple pe care le-am pus într-un context artistic, aşa cum este street-art-ul, pentru a le da un nou sens. Similar cu conceptul de found objects numai că am folosit texte. Seria „Cine sunt” este puţin mai complexă pentru că am schimbat spaţiul de exprimare. Nu am mai scris direct pe pereţi, ci m-am folosit de panourile publicitare pe care le-am transformat în nişte ecrane de proiecţie unde textele mele au devenit nişte replici de film, sub forma unor subtitrări.

 Îl puteţi găsi pe Coate Goale pe:

Blogspot: www.coate-goale.blogspot.com

Facebook: www.facebook.com/coategoale

Alte lucrări semnate de el:

(primul stencil)

Din seria Cine Suntem

Anunțuri