Pe urmele visurilor

de Anda

Folosim de prea multe ori condiţionalul optativ. Aş face, mi-ar plăcea, ar fi frumos să… De infinit de multe ori, ne lovim de un cuvânt care ni se pare nemilos. De piatră. Înalt până la cer. Care ne opreşte. DACĂ. Ne autocompătimim şi ne înfăşurăm în limite, căutându-ne scuze. Nu pot să fiu ceea ce-mi doresc pentru că. Aş fi dacă nu.

Trăim într-o comoditate de nedescris.

Între timp, o mână de oameni cu voinţă, încredere şi spirit puternic reuşesc să ne dea lecţii de viaţă care ne fac să uităm, cel puţin pentru moment, că există un cuvânt din patru litere, tare ca piatra şi înalt până la cer.

Un om de 60 de ani se iveşte dintre gunoaie cu o colecţie de lumi la subraţ.

Un om ne ţine discursuri motivaţionale stând cu totul pe o masă, fără mâini şi fără picioare.

Un om îşi taie mâna cu un briceag neascuţit, apoi îşi continuă viaţa dinainte.

Nişte oameni îşi iau copiii de 14 luni, 4 ani si jumătate şi 7 ani, îşi lasă casa şi pornesc într-o călătorie în jurul lumii într-o rulotă numită Simon.

http://poraquiporalla.com/

Mai ştiţi filmul ăla inspirat dintr-un caz real… The Pursuit of Happyness?

În căutarea fericirii suntem toţi. Numai că unii dintre noi ştiu să o şi găsească. Şi nu, nu e vorba de o fericire prozaică definită prin bani, succes sau alţi termeni inventaţi de societatea în care ne învârtim. E vorba despre fericirea care se traduce prin împlinire.

Aşa că astăzi luaţi-vă câteva momente şi gândiţi-vă bine la ce vă împlineşte pe voi. Apoi faceţi asta şi mâine. Şi poimâine. Până când gândul ăsta va fi atât de prezent, încât va trebui să faceţi CEVA pentru a-l potoli :)

Le mulţumesc celor de la StartEvo pentru că au iniţiat această mişcare şi pentru că m-au făcut să mă gândesc la ce ma inspiră cu adevărat. Pentru că au iniţiat un proiect care vrea să inspire românii să lupte pentru visurile lor.

Să pregătim, deci, planul de bătaie :)


Anunțuri